| Termen | Definiție |
|---|---|
| Hidrofil | care are afinitate pentru apă, care nu absoarbe apa. |
| Hidrogen sulfurat | gaz rău mirositor. |
| Hidroliza | reacţia cu apa = reacţie chimică între ionii unei sări şi ionii apei, cu formarea unui acid slab sau a unei baze slabe; reacţie între un compus organic și apă, produsă în prezența unui catalizator. |
| Hidrură | ionul de hidrură = H:‾. |
| Higroscopic | (despre substanţe sau materiale) care absoarbe apă din atmosferă. |
| Hil | porţiune pe suprafaţa unui organ, pe unde pătrund vasele sanguine şi nervii. |
| Hiperemie | congestie. |
| Hiperestezie | sensibilitate exagerată. |
| Hipo - | element de compunere cu sensul „ sub, mai puţin ”, „ în deficit ”. |
| Hipoazotidă | dioxid de azot = NO2 = gaz toxic brun-roşcat. |
| Hipocloros | acid hipocloros HClO. |
| Hipogastru | partea inferioară a abdomenului. |
| Histamină | amină prezentă în ţesuturile vegetale şi animale, cu acţiune puternic dilatatoare asupra vaselor sanguine. |
| Histo - | „ ţesut ”. |
| Histologie | ramură a biologiei care se ocupă cu studiul structurii microscopice a ţesuturilor. |