| Termen | Definiție |
|---|---|
| Parenchim | ţesut fundamental al unui organ (plămâni, rinichi, splină); ţesut spongios bogat în vase sanguine. |
| Parenteral | (despre modul de administrare a medicamentelor) care se face pe altă cale decât cea digestivă. |
| Parestezie | senzaţie de amorţeală. |
| Pareză | paralizie parţială, incompletă, constând în reducerea amplitudinii şi forţei mişcării. |
| Parietal | care ţine de peretele unei cavităţi a organismului. |
| Particulă | părticică foarte mică de materie. |
| Patern | privitor la tată, părintesc. |
| Pato -, - pat, - patie | ,, boală “. |
| Patologic | care este provocat de o boală; morbid, anormal. |
| Pavilion | partea exterioară a urechii(în formă de pâlnie). |
| Pecingine | boală de piele contagioasă, manifestată prin erupţii de băşicuţe care formează cruste. |
| Pectine | polizaharide care se găsesc în ţesuturile vegetale şi care, prin fierbere, capătă forma unei gelatine, fiind întrebuinţate la fabricarea marmaladei, a gemurilor. |
| Pedi -, - ped, - pedie | ,, picior “. |
| Pedicul | formaţie anatomică prelungă, îngustă, care leagă un organ de restul organismului; formaţie anatomică alungită. |
| Peduncul | denumire dată unor formaţii din creier, care au aspect de cordon; cordon de fibre nervoase. |