| Termen | Definiție |
|---|---|
| Incidenţă | întâlnire a unei raze sau a unui fascicul de raze cu o suprafaţă. |
| Incipient | care se află la început, care abia începe. |
| Incrustaţie | crustă minerală. |
| Incubaţie | perioada dintre contaminarea unui organism şi apariţia primelor simptome ale unei boli. |
| Incurabil | (despre boli sau bolnavi) care nu mai poate fi vindecat, nevindecabil. |
| Indicator | substanţă cu ajutorul căreia se determină şfârşitul unei reacţii chimice. |
| Indigestie | tulburarea digestiei, manifestată prin, greţuri, vărsături, diaree. |
| Inducţie | formă fundamentală de raţionament care face trecerea de la particular la general de la fapte la concepţie; mecanism nervos prin care starea de excitaţie sau de inhibiţie dintr-un centru nervos determină apariţia stării opuse într-un alt centru nervos. |
| Inductor | (despre câmpuri sau fluxuri magnetice) care induce tensiuni electromotoare prin fenomenul inducţiei electromagnetice. |
| Inert | (chimie), lipsit de reactivitate; fără viaţă, neînsufleţit; lipsit de vigoare; apatic/indiferent, pasiv, nepăsare). |
| Inerţie | proprietate a corpurilor de a-şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie şi uniformă, atât timp cât nu se exercită asupra lor acţiuni exterioare; proprietate a unor substanţe de a nu reacţiona cu alte substanţe. |
| Infantil | referitor la copii, caracteristic copiilor. |
| Infarct | mortificare a unui organ sau a unei părţi dintr-un organ ca urmare a astupării unei artere sau a unei vene. |
| Infectare | contaminare cu microbi sau virusuri care provoacă boli infecţioase sau degradarea produselor alimentare. |
| Infecţie | proces patologic al organismului, cauzat de pătrunderea în el a unui agent patogen. |